TOTUL ESTE PREGATIT: cada este plina cu apa aproape pana sus si, plutind, mai multe barcute din hartie, fiecare de alta culoare. Ana si fratele sau, Luis, se pregatesc pentru marea cursa de barci pe baza de suflare. […]
Ce se mai intampla in cada? Pai: papusile Anei plutesc la suprafata apei, Luis a vopsit apa in albastru dizolvand niste colorant (albastru, evident).
Se populeaza “marea” din cada cu 2 ghivece cu plante verzi pe post de alge, cartofi de diferite marimi pe post de pietre, scoicile si melcisorii colectionati de copii…
Dar asta nu-i nimic. Mai grav e atunci cand sardinele pentru cina si supa cu taitei a mamei ajung in cada pe post de pesti vii si viermisori de apa. Si cand, la afirmatia Anei cum ca-s pentru cina, Luis raspunde ca le duc la loc, in frigider, cand termina.
Ceea ce se vrea a fi morala acestei povesti suna cam asa: Asta-seara familia va trebui sa ia cina in oras, iar cada ramane doar cada, nu mare.
Parerea mea? As vrea sa vad niste “tatari”, stim noi cine, impasibili la auzul acestei povesti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu